Cum am descroperit AFS-ul sau cum m-am descoperit pe mine

Este tarziu. Trecut de ora 22. Nu dorm. Telefonul se afla langa mine. Suna. Este mama. Raspund. Scot un tipat de fericire si incep sa plang.

1 August 2015, 7:59 AM

Ma aflu  singura intr-un avion cu destinatia Munchen. Este  pentru prima oara cand calatresc singura spre necunoscut. Simt un puternic nod in stomac si musc din croissant-ul oferit de stewardesa. Am aterizat. Intalnesc o parte dintre participanti, ceilalti urmand sa ajunga pe parcursul zilei.

15 August 2015, 22:45

Ma aflu intr-un alt avion, insa cu destinatia Acasa. Inchid ochii si realizez ca am gasit in urma acestei experiente  de  doua saptamani ceva ce nu am gasit in 16 ani acasa. M-am gasit pe mine.

Se spune ca nimic in viata nu este intamplator. Toate se intampla cu un scop sau cel putin asa spun `oamenii mari`. Nu sunt un om mare. Am 17 ani , 161 centimetri inaltime si o groaza de visuri. Este bine sa visezi. Visez sa calatoresc, sa descopar noi locuri, noi culturi, noi oameni.

Aventura mea in transpunerea in realitate a acestor visuri a inceput mult mai frumos  decat mi-as fi putut imagina vreodata. Am aplicat pentru a obtine un loc intr-o tabara in Germania, `Danube Green Summer Session`. Numele  sugereaza ce urma sa invat  in urma acestor 2 saptamani petrecute intr-un mic orasel : Ulm.  Ma asteptam sa aflu cum pot sa protejez natura sau ce inseamna `sustainable` , dar  la acest bagaj de  cunostiinte s-au adunat si amintiri si  cunostiinte despre interculturalitate, cunostiinte pe care nu ma asteptam sa le dobandesc in doar  doua saptamani.

Experienta din Germania m-a facut sa descopar si ma descopar. M-a facut sa descopar faptul ca nu exista nicio diferenta intre mine si o persoana de alta nationalitate, m-a facut sa descopar  cat de frumosi sunt oamenii si cat de frumoasa este natura, m-a facut sa realizez ca sunt o persoana cu potential, care poate face orice isi propune.

M-am intors acasa altfel : mai matura, mai toleranta, dornica sa experimentez `noul`, mai curajoasa si  …vegetariana.

Dupa DGSS 2015 mi-am dat seama ca vreau mai mult, ca nu ma pot opri aici. Astfel, am decis sa aplic pentru tabara si  anul urmator, pentru si mai multa experienta care sa ma pregateasca pentru viata de adult. Cateva luni mai tarziu, luam parte la  un alt eveniment marca AFS, de aceasta data nu ca participant ci ca voluntar.

Am devenit parte din familia AFS, cea mai mare , variata si frumoasa familie  pe care poti sa o alegi. AFS, la fel ca si veganismul, de exemplu, este un stil de viata. Este un  stil de viata care te indeamna sa fii mai organizat, mai deschis, mai tolerant, mai bun cu lumea dar si cu tine insuti. Te ajuta sa realizezi ca  nu lucrurile materiale sunt cele care conteaza, te ajuta sa legi prietenii, te ajuta sa  fii tu intr-o societate in care sa fii `tu` este considerat nu gresit, ci mai degraba anormal.

Dupa aceste experiente, AFS a devenit un drog pentru mine. Doresc sa ma implic si mai mult in actiunile de imbunatatire a lumii in care traiesc, vreau sa imi dovedesc ca pot sic a nimic nu este imposibil.

Pentru mine, AFS este precum o gradina plina cu flori, flori diferite ca dimensiune, culoare , miros,  specie , atat de diferite si totusi, foarte asemanatoare. Acum, eu sunt doar un mic boboc de trandafir roz, dar  vreau sa cresc sis a infloresc in aceasta minunata gradina. Vrea sa fiu si eu o parte din gradina AFS, care sa infrumuseteze lumea si  sa o faca  mai armonioasa.

(Maria Acatrinei, 17 ani, participanta la DGSS ’16)